Crucea de la răscruce – loc de rugăciune și mărturie
22-08-2025 18:26:44
În satele noastre de odinioară, la marginea drumurilor sau la răscruci, oamenii ridicau cruci de piatră ori de lemn. Nu erau doar semne puse în calea trecătorului, ci adevărate mărturii de credință. Crucea era ridicată pentru scăparea de primejdii, în amintirea celor adormiți sau ca mulțumire adusă lui Dumnezeu.
Zilnic, oamenii nu treceau nepăsători pe lângă ele. Se opreau, își făceau semnul crucii și șopteau o rugăciune. În jurul crucilor se aprindeau lumânări, se aduceau flori de câmp, iar uneori se citeau rugăciuni pentru sat. Erau locuri în care cerul cobora mai aproape de pământ.
Bătrânii spuneau copiilor că aceste cruci păzesc satul, că sunt martori tăcuți ai tuturor bucuriilor și necazurilor. Și, într-adevăr, câte vieți nu au trecut pe lângă ele, câte lacrimi nu s-au șters acolo, câte făgăduințe nu s-au înălțat în taină!
Astăzi, în lumea noastră grăbită, multe dintre aceste cruci sunt uitate, trecute cu vederea. Și totuși, ele ne cheamă și acum. Ne cheamă să ne oprim din goană, să ne aducem aminte de rădăcinile noastre, de rugăciunea simplă a străbunilor.
Crucea de la răscruce rămâne un semn: că viața nu este doar alergare, ci și popas; că drumul nu este doar pământ, ci și cale spre cer; că omul nu este doar trecător, ci și veșnic.
Să le cinstim și noi, așa cum o făceau înaintașii noștri. Pentru că în umbra crucii satul a învățat să trăiască și să se roage, și tot acolo putem învăța și noi să fim din nou împreună cu Dumnezeu.
Alte articole recent adaugate:
