• Istoria Satului
  • Istoria Bisericii
  • Hram
  • Viața Parohiei
  • Galerie Foto
Biserica Conduratu
  • Servicii Religioase
  • Program Liturgic
  • Donații
  • Noutati
  • Contact
Biserica Conduratu
Biserica Conduratu
  • Istoria Satului
  • Istoria Bisericii
  • Hram
  • Viața Parohiei
  • Galerie Foto
  • Servicii Religioase
  • Program Liturgic
  • Donații
  • Noutati
  • Contact

Contul meu

  • Contul meu
  • Securitate & Notificari
  • Delogheaza-te
 

Tradițiile de sfârșit de vară în Conduratu – drum spre toamnă

20-08-2025 20:23:04

 Sfârșitul verii era, pentru satele din Muntenia de altădată, un timp de rânduială și emoție. Oamenii știau că munca lor nu era doar rodul mâinilor, ci și binecuvântarea lui Dumnezeu. De aceea, fiecare pas spre toamnă era însoțit de rugăciune, recunoștință și bucuria de a fi împreună.

Secerișul grâului – pâinea cea de toate zilele

 

Câmpurile aurii de grâu adunau laolaltă familii întregi. Femeile împleteau cununi din spice, bărbații adunau snopii, iar copiii strângeau spicele rătăcite. Nimic nu se pierdea. La final, cununa de grâu era așezată cu evlavie în biserică, ca semn de mulțumire pentru „pâinea cea de toate zilele”, fără de care viața nu poate fi cuprinsă.

Culesul roadelor și pregătirea pentru iarnă

În grădini și livezi se adunau fructele, în poduri se așezau mere și pere, iar hambarele se umpleau de grâne. Era vremea în care satul se aduna la clacă: femeile curățau porumbul, bărbații povesteau întâmplări, iar copiii se bucurau de serile lungi. Era o muncă făcută cu voie bună, căci toți știau că doar împreună pot trece peste iarnă.

Rugăciunea pentru roade

Tradiția era ca, după ce se strângea recolta, o parte din roade să fie adusă la biserică. Fie că era vorba de cununa de grâu, de colaci, de struguri sau de fructe, toate erau binecuvântate. Oamenii știau că ceea ce pui în mâinile Domnului se sfințește și devine hrană nu doar pentru trup, ci și pentru suflet.

Lecția străbunilor: astăzi, ca și odinioară, să-I mulțumim Domnului pentru pâinea cea de toate zilele.


Să ne amintim că în fiecare bob de grâu se ascunde binecuvântarea cerului și osteneala mâinilor noastre. Strămoșii ne-au lăsat pilda recunoștinței: să unim munca cu rugăciunea, rodul pământului cu darul lui Dumnezeu, ca viața noastră să fie hrănită nu doar cu hrană trupească, ci și cu bucuria și pacea sufletului.

 „Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi…” – o rugăciune veche,domnească, cât neamul nostru, pe care suntem chemați să o trăim, nu doar să o rostim.

Dacă ți-a plăcut ce ai citit, distribuie mai departe!

Alte articole recent adaugate:

24-10-2025 12:58:14
Ziua când satul se oprește din mers Vezi detalii
03-10-2025 17:43:33
„Pe vremea mea…” – Povestea unei scrisori din 1905 Vezi detalii
11-09-2025 14:35:18
Ziua Crucii – poveste din Conduratu Vezi detalii
06-10-2025 20:45:39
Epidemia de scarlatină din Conduratu (1907) Vezi detalii
Cookies Termeni si Conditii Confidentialitate
2025 © Biserica Conduratu. Toate drepturile rezervate. Realizat de HDesign.ro