Povestea Pocroavelor în satul de altădată
28-09-2025 21:08:51
Când se apropia toamna și bruma începea să se lase pe câmpuri, oamenii din sat știau că vine vremea Pocroavelor – cum numeau ei sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului. Era o zi a nădejdii și a liniștii, când toți își lăsau grijile și veneau la biserică.
În zori, gospodinele aprindeau lumânarea în fața icoanei Maicii Domnului și rosteau rugăciuni simple: „Acoperă-ne cu darul tău, Maică Preacurată.” Apoi se pregăteau de biserică, îmbrăcându-i pe copii în haine curate și punând în traistă colaci sau plăcinte de post, ca să le dea de pomană pentru sufletele celor adormiți.
Bărbații, după ce închideau porțile curților și stropeau cu apă sfințită vitele, mergeau și ei la rugăciune. În această zi nu se lucra la câmp, căci se spunea că „Maica Domnului nu lasă sporul unde nu i se ține praznicul.”
La biserică, slujba era lungă, dar oamenii o ascultau cu răbdare, știind că Maica Domnului îi acoperă cu rugăciunea ei. Copiii priveau icoana cu chipul ei blând, iar bătrânii șopteau rugăciuni pentru sănătatea familiei și pentru rodul pământului.
După Liturghie, satul se umplea de miros de plăcinte cu mere și dovleac, coapte în cuptoarele de lut. Vecinii își dăruiau unii altora bucate de post, zicând: „Să ne fie cu bine și cu ocrotire!”
Fetele tinere se adunau în șezători, crezând că în această zi Maica Domnului le acoperă cu har și le ajută să-și găsească soți buni. Iar bătrânii spuneau că, dacă bruma cade de Pocroave, iarna va fi grea, dar rodnică.
Astfel, sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului era trăită în sat ca o zi de oprire, de rugăciune și de binecuvântare, în care toți se simțeau „sub aripa” Maicii Domnului.
Astăzi, poate nu mai facem toate aceste obiceiuri, dar bucuria rămâne aceeași: să știm că Maica Domnului ne acoperă pe fiecare cu rugăciunile ei.
Alte articole recent adaugate:
27-11-2025 11:55:10
-SFÂNTUL ARSENIE BOCA – OMUL CARE TE ÎNVAȚĂ SĂ-ȚI REGĂSEȘTI SUFLETUL
Vezi detalii
20-10-2025 18:52:49
Când satul s-a pus în genunchi pentru pacea țării – Conduratu, 1907
Vezi detalii